Plasticul este considerat un rău necesar: nu vrem sa trăim cu el, însă nu putem sa trăim fără el. Cel puțin, încă nu. Am devenit mai conștienți ca niciodată in legătură cu mediul înconjurător, așa ca încercăm sa reducem drastic utilizarea plasticului. Folosim căni de cafea reutilizabile in locul celor de unica folosință, recipiente reutilizabile pentru băuturi in locul sticlelor de apa de plastic, plase reutilizabile pentru cumpărături, paie de băut din hârtie, periuțe de dinți din bamboo si chiar bețișoare de urechi reutilizabile sau șervetele de fata plus multe altele. In mod surprinzător, la început, plasticul a fost conceput ca si soluție sustenabila care sa ajute mediul înconjurător.
Cresterea plasticului
Plastic este denumirea colectiva pentru un material numit polimeri, care înseamnă “conține multe particule”, care consta intr-un lung lanț de molecule. Acești polimeri apar atât natural, in forma celulozei sau petrolului si alți combustibili fosili, cat si sintetic. Invenția polimerilor sintetici a revoluționat lumea. Într-adevăr, ne-au permis sa cream plastic mai durabil, usor si flexibil, in consecință extinzând-si potențialul de folosire.
Al Doilea Război Mondial a dus la explozia industriei de plastic, oferind un material substituent pentru alte materiale mai dificil de accesat. Producția de plastic doar din Statele Unite a crescut uluitor cu 300%. Nu a trecut mult, si am considerat plasticul o invenție miraculoasa care va servi la înlocuirea altor substanțe, pentru ca era economic si scopul sau de utilizare părea nelimitat.
“Posibilitățile plasticului au oferit unor observatori o viziune utopica a viitorului cu o bogăție abundenta de material [...].”
Citat: Sciencehistory.org
Daca plasticul a fost, si unii susțin ca încă este, un produs excepțional, de ce perioada de glorie s-a sfârșit? Succesul plasticului a fost de asemenea si blestemul sau, pentru ca fiind ușor de aruncat, el a fost conceput sa dureze pentru totdeauna. Începând cu anii 1960, valul de poluare si gunoi a început sa fie observat in oceane, o perioada in care oamenii au început sa devina din ce in ce mai conștienți de problemele de mediu. Pe măsură ce conștientizarea si preocuparea despre poluare s-a răspândit intre 1970 – 1980, gunoiul de plastic si prezenta sa constanta a început sa ii deranjeze pe observatori.
In addition, plastic didn’t appear to be as harmless or sanitary as previously thought. Additives and certain chemicals that made plastics so strong, lightweight or flexible potentially posed human health risks. There was no knowledge about how the chemicals might negatively affect our food and water or what results its exposure and continued accumulation in our bodies would generate. On top of all that, plastic became progressively associated with cheap, replaceable and fake products.
In plus, a reieșit ca plasticul nu este așa de inofensiv si igienic cum s-a crezut anterior. Aditivii si anumite chimicale care fac plasticul atât de tare, ușor si flexibil pot avea efecte negative asupra sănătății oamenilor. Nu existau informații despre cum chimicalele ar putea afecta negative alimentele si apa sau ce efecte ar avea expunerea si acumularea continua in corpul nostru. În plus, plasticul a devenit din ce în ce mai mult asociat cu produse contrafăcute, ieftine.
Plastic’s reputation suffered further after the so-called “Blue Planet effect”. Scientists and industry experts would argue that the plastic issue had been known for a long time, but the general public was not aware of how much plastic was in the oceans nor did they realize its impact on marine life.
Premiered in 2001, BBC’s documentary series Blue Planet would reveal the troubling reality of plastic pollution in our oceans and push the issue in the public arena for the first time. The ball started rolling after that. Blue Planet II, also a BBC documentary, broadcast in 2018. It was a huge hit and would again be a catalyst in public awareness about the environment and our wildlife.
Reputația plasticului a suferit in continuare după lansarea “Blue Planet effect”. Oamenii de știință si experții industriei susțin ca problema plasticului a fost cunoscuta de mult timp, dar publicul general nu a fost conștient ca in oceane se găsea atât de mult plastic sau de impactul asupra vieții marine. Având premiera in 2001, documentarul BBC Blue Planet va revela realitatea tulburătoare a poluării plasticului in oceane si va împinge problema in arena publica de discuție pentru prima data. Documentarul a continuat. Blue Planet II, tot un documentar BBC, a fost difuzat in 2018. A fost un succes imens si va fi din nou un catalizator pentru conștientizarea publicului in legătură cu mediul si viată din sălbăticie.
Poza simbolica a fotografului lumii viețuitoarelor subacvatice, Justin Hofman’s din 2017 a unui căluț de mare ținând un bețișor de curtat si filmul care a făcut o broasca de mare sa devina posterul pentru mișcarea anti-plastic, au schimbat percepția lumii despre plastic. Oamenii de peste tot din lume au fost mișcați de imaginile care demonstrau un impact negativ asupra mediului si asupra animalelor sălbatice a produselor folosite zilnic de către fiecare.
"Oamenii de știință au știut despre problemele cauzate de plastic de foarte mult timp, dar numai recent publicul larg a devenit conștient de impactul plasticului, si de cum își pot schimba comportamentul si sa folosească puterea de cumpărare pentru a crea o schimbare pozitiva in industrie."
Quote: Lydia Butler, DS Smith Customer Sustainability and Projects Specialist
Plasticul a fost inițial introdus pentru convenienta, problema de a fi reciclat nu a fost o preocupare reala înainte. Cu o conștientizare tot mai mare a publicului in legătură cu impactul negativ, industria plasticului a oferit reciclarea ca si soluție in anii 1980. Astăzi, doar o parte infima de 9% din tot plasticul produs a fost reciclata, 12% incinerata si aproape 79% ajunge in gropile de gunoi sau oceane. Daca nu acționam unele preziceri arata ca pana in 2050 va fi mai mult plastic in oceane decât peste. De ce, intr-o era tehnologica avansata a mașinilor autonome si a turismului spațial, nu reciclam mai mult plastic?
“Lumea de află la o răscruce. De milenii, ciclurile de producție și consum au fost circulare, în echivalent cu “deșeurile echivalează inputurile” ciclurile din natură "
Citat: Tom Szaky, CEO, Terracycle
Dacă reciclarea ar fi ușoară, toată lumea ar face-o. Modelul nostru current produs-folosit-aruncat demonstreaza că nu este atât de simplu. În primul rând, plasticul vine în multe forme și dimensiuni diferite, în funcție de scopul său. Beneficiul a fost și cel mai mare dezavantaj deoarece este încă prea dificil pentru tehnologia actuală să distingă între tipurile diferite de materiale plastice și să le separe. Reciclandu-le împreună, ele devin plastic de calitatea joasă care nu poate fi utilizat pe piață
In al doilea rand, reciclarea solicita eforturi in plus, uriașe si investiții mari. Este mai economic sa produci plastic utilizând materiale virgine, fata de a folosi materiale folosite sau reciclate. Guvernele formulează legi care sa încurajeze companiile sa utilizeze plasticul reciclat si aceste tipuri de sisteme vor crea schimbare si vor face fezabil financiar sa fie reciclate mai multe tipuri de plastic.
In concluzie si probabil in mod decisiv, totul revine la un subiect cultural: plasticul devine indispensabil in viața noastră moderna, rapida. Plasticul este peste tot in jurul nostru si cu toții beneficiem de la el. Pe măsură ce îl folosim pentru mai multe scopuri, cream tot mai mult plastic. Totuși, cu o uriașă cantitate de 8 milioane de tone de plastic ce ajunge in ocean in fiecare an, trebuie sa regândim economia bazata pe plastic. Suntem pregătiți si dispuși sa renunțăm la stilul de viață luxos?
Plasticul este in povestea noastră de zi cu zi. Fiecare brand, fiecare tara este implicata. Prin câteva imagini s-a creat furtună on lume. Campania Greenpeace #IsThisYours a invadat Instagram si Twitter, incercand sa ii facă pe oameni sa se rușineze pentru utilizarea plasticului de unica folosință. Publicul apreciază potențialul contribuției pozitive, si rețelele social joaca un rol mare in aceasta.
Poza:#isthisyours pe instagram
Consumatorii au devenit tot mai neîncrezători in informațiile pe care le primesc. Rețelele sociale le-au permis mai mult ca oricând, sa chestioneze informațiile primite, sa pună la îndoială politicile existente si sa fie implicați in dezbatere. In consecință, companiile fac promisiuni semnificative. Cu schimbarea climatica, este posibil prima data când consumatorii au acest nivel de influenta asupra a ceea ce decid companiile.
“Oamenilor nu le pasa in mod necesar mai mult despre mediul înconjurător decât înainte, însă au devenit mai conștienți si este un subiect mai popular.”
Chestionarea si ajustarea legislatiei curente si a politicilor este benefica pentru toate partile implicate pe termen lung.
Unele companii ar putea sa treaca complet de la plastic la carton peste noapte, daca ar fi necesar. Datorita tipului de produs, insa, consumatorii nu ar observa diferenta consumatorii nu are sesiza diferenta daca ar trece la ambalaje de carton. Ca si rezultat, aceste marci nu iau nicio actiune. In general, marcile cu o vizibilitate mai mare fac aceste schimbari. Alte companii nu schimba deoarece ar fi foarte scump sa faca schimbarea, si sunt produse pe care oamenii nu se vor opri sa le cumpere, indifferent de plasticul folosit. Asadar, consumatorii nu vor actiona si unele marci inteleg acest lucru foarte bine. Unul dintre motivele pentru care unele companii ezita sa interzica sau sa scada plasticul il reprezinta costul. Guvernul ar trebui sa ofere support pentru a motiva piata sa recicleze mai mult. Unele state din EU considera sa introduca asa numita, taxa modulara de reciclare pentru ambalajele de plastic, ceea ce ar incuraja unele marci sa investeasca mai mult in tehnologiile necesare sis a aleaga tipul potrivit de material.
“Oceane sanatoase pot sprijini oameni sanatosi si profituri sanatoase; daca le dam voie […]. Inseamna a folosi legislatia, inovatia si alegerile consumatorilor pentru a inlocui cererea de plastic si poluare cu alternative mai bune.”
Citat: Erik Solheim, Director Executiv, UN Environment
Alte inițiative sunt întreprinse. Europa acum interzice si restricționează anumite produse de plastic de unica folosință, care împreună reprezintă 70% din gunoiul marin. Si noua interdicție din China din 2018, a importului deșeurilor din plastic au împins peisajul ambalajelor din plastic spre a găsi soluții mai viabile pentru deșeurile din plastic.
“Sistemele de reciclare nu pot sa tina pasul cu producția de plastic. Singura soluție pentru poluarea cu plastic este producerea a mai puțin plastic.”
Citat: Kate Lin, Activist Senior, Greenpeace East Asia
Industria ambalajelor din plastic s-a schimbat foarte mult si continua sa evolueze in mod semnificativ. Chiar si așa, mai multa transparenta este cruciala. Reciclarea este una dintre acele opțiuni. Uneori, însă, reciclarea anumitor tipuri de plastic necesita mai multa energie si nu este sigur daca este mai bine pentru mediu sa fie reciclate datorita emisiilor de carbon crescute asociate cu transportul.
Marile mărci si vânzători încep sa înțeleagă: soluția pentru un viitor mai sustenabil si inovator ar fi multe inițiative diferite combinate si fiecare contează.
Ambalajele de carton reprezintă răspunsul perfect? Răspunsurile sunt dezbătute. Introducerea strategiilor inovatoare de ambalaje care sa asigure ca sunt reutilizabile, reciclabile sau compostabile si sa dezvolte noi modele circulare in care ambalaje reutilizabile înlocuiesc ambalajele de unica folosință.
Industria ambalajelor trebuie sa aleagă in mod conștient ambalaje inteligente in care cartonul poate juca un rol uriaș.
Din nou, nu exista o soluție simpla care va opri plasticul sa polueze oceanele. Daca Cartonul reprezintă soluția revoluționară sau, poți citi mai multe in articolul următor.
Redefinirea Ambalajelor pentru o Lume în Schimbare